State şi Flacăra Potcovaru se întorc. Cel mai îndrăgit cuplu al micului ecran din România îşi continuă aventurile la Paris, în Oraşul Luminilor, cu o nouă poveste în care neprevăzutul joacă un rol important, iar umorul este prezent la fiecare pas. Proaspăt student la Sorbona, State Potcovaru a rămas acelaşi ţigan de tradiţie. S-a întors la Paris ca Rege al Cerşetorilor şi este hotărât să facă ordine printre oamenii lui. Însă o informaţie venită din partea unui cerşetor îl pune pe acesta pe urmele unei fiice despre a cărei existenţă nu ştia nimic. Francoise, fiica necunoscută, locuieşte la Paris şi este pe punctul de a se căsători cu un bărbat de familie respectabilă, fără să bănuiască originile ei. În încercarea de a o cunoaşte, State recurge la cele mai neobişnuite metode de a se apropia de ea, atrăgând în acest fel şi atenţia Flăcării, soţia lui, venită special de la Bucureşti ca să îl urmărească şi astfel să pună capăt unei eventuale relaţii extraconjugale. Însă o veche ameninţare este pe cale să se întoarcă din trecut.

Jean Potier, poliţistul francez, speră ca într-o zi va pune mâna pe cel pe care îl consideră vinovat de moartea unuia dintre colaboratorii săi. Şansa pe care o aştepta este întâlnirea întâmplătoare cu State Potcovaru, care apare în calea lui asemeni unei fantome din trecut. Măcinat de gândul răzbunării, Jean Potier nu se va da în lături de la nimic pentru a-l pedepsi. Cursa pentru viaţa lui State începe în Paris şi poate avea consecinţe nebănuite.

În viitorul nu foarte îndepărtat, la vreo 30 de ani după războiul catastrofal, un om străbate singur întinderile pustii ale ceea ce fusese altădată America. Oraşe pustiite, şosele distruse, pământ pârjolit—tot ce-l înconjoară arată catastrofa care se petrecuse. Nu mai există nicio urmă de civilizaţie, sau lege. Drumurile aparţin unor bande de tâlhari care sunt în stare să omoare un om pentru pantofii lui, pentru o cană de apă, sau…chiar pentru nimic. Dar ei nici nu se compară cu acest călător solitar.

Un luptător de nevoie şi nu de plăcere, Eli (Denzel Washington) nu doreşte decât pacea, dar dacă e provocat, el îşi va distruge atacatorul înainte ca el să-şi dea seama de greşeala fatală pe care a făcut-o. El nu-şi apără atât viaţa cât speranţa de viitor; o speranţă pe care a purta-o cu el şi a apărat-o în toţi aceşti ani şi pe care este hotărât s-o împlinească. Mânat de această hotărâre şi condus de credinţa în ceva mai presus de el, Eli face tot ceea ce e nevoit să facă pentru a supravieţui şi pentru a continua pe drumul său.

Numai un singur om din această lume devastată pare a înţelege puterea pe care o deţine Eli, iar el este hotărât să o obţină pentru sine: Carnegie (Gary Oldman), despotul autoproclamat al unui oraş transformat în refugiul hoţilor şi pistolarilor. Între timp, fiica adoptivă a lui Carnegie, Solara (Mila Kunis) se simte fascinată de Eli pentru alt motiv: ea vede în el o lumină care o poate conduce dincolo de lumea creată de tatăl ei vitreg. Dar nu-i va fi uşor să-l abată de la drumul său. Nimic şi nimeni nu poate sta în drumul său. Eli trebuie să meargă înainte pentru a-şi împlini destinul şi pentru a da ajutor oamenilor năpăstuiţi.

Alcon Entertainment prezintă o producţie Silver Pictures, un film de Hughes Brothers Film: "Cartea lui Eli.” Filmul îi are pe generic pe dublul câştigător al premiului Academiei, Denzel Washington , pe Gary Oldman, Mila Kunis, Ray Stevenson, Jennifer Beals, Frances de la Tour şi Michael Gambon .

"Cartea lui Eli” este un film regizat de fraţii Hughes ("Menace II Society,” "Dead Presidents”) după un scenariu de Gary Whitta. Producţia e asigurată de Joel Silver, Denzel Washington, Broderick Johnson, Andrew A. Kosove şi David Valdes. Steve Richards, Susan Downey şi Erik Olsen sunt producătorii executivi, iar co-producătorii sunt Steven P. Wegner, Yolanda T. Cochran şi John David Washington.

Din echipa de creaţie mai fac parte directorul de imagine Don Burgess, scenograful Gae Buckley, editorul Cindy Mollo şi designerul de costume Sharen Davis. Jon Farhat este supervizorul efectelor vizuale. Muzica este compusă de Atticus Ross, iar coordonatorul muzical este Deva Anderson.